Fiind creatoare de frumos, prin aripa sufletului meu, cu sfială şi cu speranţă, dar mai ales cu stoicism, vă invit să păşiţi, prin iubire, în cel de al cincilea anotimp al universului dimensiunii mele interioare...
Lavinia Elena Niculicea

luni, 27 august 2012

Tac şi scriu

Ce bine e atunci cand poti sa te exprimi prin arta... e o senzatie care nu poate fi descrisa in cuvinte, doar se trăieşte. Un artist- poet, scriitor, pictor- nu are limite de timp, de spatiu... se exprima atunci cand simte, are totala libertate şi asta mi se pare minunat.
Atunci când creez, sufletul meu respiră... e un act atat de natural, încât orice efort e sinonim cu bucuria. Simt nevoia să scriu, aşa cum pasărea simte nevoie de a zbura.
Eu vreau să fac cuvintele să vorbească în locul meu, de aceea tac şi scriu... Prin artă, sufletu-mi nu mai e pustiu.
Tăcerea aruncă în mine cu bucăţi de dor, transformate în cuvinte... lacrima sângerie spune povestea unei inimi, zâmbetul aruncă peste suflet,un curcubeu de vise. Prin cuvinte, mă nasc din nou, în acea tăcere neînţeleasă, în care plouă cu dor.
Deodată, se aude ecoul unui vis... scânteiere de speranţă amestecată cu lacrimi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu