Printre perdeaua de tristete, se furişează raze de iubire, neastâmpărate şi fragile, ce aruncă zâmbete cu subînţeles inimii. Fericirea este ploaie scurtă de vară asemenea săruturilor date pe fugă. Mereu se grăbeşte. Eu îi spun de fiecare dată: - Mai stai puţin... Fericirea îmi răspunde: - Nu ai putea să suporţi prezenţa mea mai mult de un anotimp, cel în care creşte iubirea. -Te-ai plictisi şi nu ai înţelege valoare lui "azi". ............................. Sunt om... înţeleg puţin, iubesc mult şi plătesc clipa cu viaţa. 20.01.2013 Just wanna be happy