Nici vremurile şi nici vremea nu mai sunt ce erau odată! Totul se schimbă şi e relativ. Deja a venit toamna... Cum pot să-i răspund? Bine ai revenit nostalgie! De acum, inima mea se îmbracă în nuanţele visării şi caută al veşniciei dor. Din lacrimi şi surâsuri vor rodi cuvinte, să pot culege visuri coapte cu parfum de poezie... Ce poţi să faci pe o asemenea vreme? Să citeşti, să scrii, să reflectezi la adevărurile sufletului, să pui întrebări vieţii, să lasi ca dragostea să-ţi răspundă şi liniştea să te găsească. Să vedem un film, ascultăm puţină muzică şi "loading"... sleep (mult somn)! Azi fac terapie prin vis şi cuvânt... P.S. Plouă... aştept curcubeul! :) Acoperă-mi inima cu ceva...