Lavi en rose

Epilog de septembrie într-o poveste de toamnă amnezică ce și-a uitat culorile la mine-n suflet. ipotecând verdele zilei de mâine Frunzele cutreieră clipa - păsări izbite de tâmpla cerului cad pe obrazul pământului și printr-un zbor (ne)înțeles îmi vorbesc... O frunză e timpul! Culori suntem noi! amestecându-ne cu clipa gustăm veșnicia. Mai cade o frunză, mai pierd un gând - renunțare dulce amară precum un cer rostogolit de sus în jos, frângându-și albastrul în reflexii ruginii... (Versuri:  Lavinia Elena Niculicea , 30.09.2018)

,, Au îngălbenit castanii, lumânări ce pâlpâie  la umbra timpului. Vântul le duce ultima suflare pe buzele iubitei toamne. Pe sub frunzele lor, îmi plimb dorul ruginit de atâtea anotimpuri. Scutur puțin verde în sufletu-mi adormit să port cu mine veșnicia – haină nedemodată..." http://poetii-nostri.ro/au-ingalbenit-castanii-poezie-user-id-28131

Îmi place să scriu, dar mai ales să împărtășesc. Scrisul e acea parte din mine, care spune: Iubește ceea ce faci și fă-l să respire prin bucuria de a dărui. Îmi plac provocările... de a fi mai bun, de a învăța, de a inspira. Competiția ,,Privește-mă prin ochii mei!" - concurs pentru jurnaliști și bloggeri a apărut ca o oportunitatea de a sparge rutina și de a-mi cunoaște potențialul prin ochii celorlalți. Fiind vorba despre o competiție care abordează un domeniu de importanță majoră- sănătatea - și  care se adresează pacienților ce luptă pentru viață, mi-am zis: Merită! Ce alt motiv mai convingător pot avea pentru a mă înscrie? Îmi doresc să particip la această competiție pentru a conștientiza opinia publică cu privire la  provocările bolilor și schimbările ce se impun pentru creșterea calității vieții. Este nevoie de viziune, de implicare, de inovație! Dacă pot aduce un plus la toate minusurile sistemului de sănătate, simt că deja am câștigat... Alzheimer – boala car