Indiferenţa ta e o ploaie mult prea rece pentru mine. Îmi biciuie visurile, mă udă până la suflet îmi frânge orice gând. Nu mă ocoli din teamă de a nu-mi spune da sau nu... Priveşte-mă drept în ochi, voi înţelege în ce colţ m-ai aruncat: într-unul al dragostei sau al urii... - Indiferenţă, eşti un zâmbet şters aruncat de cineva care nu a cunoscut iubirea! - Indiferenţă, ştii ce mi-aş fi dorit? - Să fi fost pentru tine invizibilă , ca tu să nu mă fi ales pe mine... Oricum, acum că îţi cunosc răceala apreciez mai mult iubirea… Mă înfăşor cu ea aşa cum pământul se înfăşoară cu frunze şi adorm pe genunchii toamnei. 18.09.2013, Lavinia Elena Niculicea