Gânduri așternute-n scris în urmă cu un an, care cred ca sunt actuale și azi: Vremurile grele ne revelează cele mai mai mari adevăruri: despre fragilitatea vieții, despre valoarea clipei și despre forța de a învinge a oamenilor. Am învățat că, în urma loviturilor, omul devine puternic, ancorat în realităţi profunde, util, plin de învăţături, şlefuit pentru viitor. Poate că această criză provocată de coronavirus ne va conștientiza să valorificăm clipele, să le dăm un sens mai profund, să ne reconfigurăm prioritățile, dorințele, obiectivele, să dăm o altă percepție lucrurilor din viața noastră, să le cântărim și să le prețuim. Cred că oamenii învață din ceea ce experimentează și mai puțin din ceea ce li se povestește. Cred că vom ști să dăm altă conotație experiențelor, refugiindu-ne în farmecul lucrurilor simple: de a privi cerul mai des, de a mirosi o floare, de a ne părea bine de fiecare dar bun din partea vieții, de fiecare om întâlnit, de fiecare îmbrățișare și strângere de mână