Lavi en rose

Mă apropii de trandafirii înveşmântaţi fastuos, în haine regeşti care îmi zâmbesc tainic şi mă cheamă spre ei cu şoapte de dor. În împăraţia florilor, trandafirul este un rege măreţ înconjurat de o suită de mândre crizanteme. El stăpâneşte cu iubire şi bunăvoinţă peste toate florile. Iar ele îl privesc cu drag, lipsite de invidie şi sorbindu-i încet cuvintele-i pline de har. Din moment ce ai păşit pe acest tărâm, vei descoperi o nouă viaţă în care suspinele se transformă în zâmbete. Mă simt captivată de aceste flori care sunt ţesute în chip splendid, cu fire de iubire şi lumină. Când îi miros, de fapt respir iubire.Se spune că trandafirii sunt florile iubirii. Când sunt în preajma lor simt o energie specială-energia divină-care îmi încarcă inima cu iubire şi simt dulceaţa clipelor de dor. Le ating petalele delicate şi simt atingerea discretă a dragostei. Ei păstrează printre petale poveştile de dragoste nemuritoare, iar spinii ne amintesc de rănile făcute din amor. Trandafirii subju

Ce este suferinţa? Voi încerca să vă arăt viziunea mea asupra suferinţei. Suferinţa reprezintă o vale adâncă, o prăpastie care ne afundă în lacrimi şi suspine. Pe moment experimentăm un sentiment crud, necruţător, care asemenea unei ploi vijelioase, ne biciuie mintea şi inima. Dar mai târziu experimentăm sentimentul cunoaşterii de sine şi de Dumnezeu. Nu trebuie să fugim de suferinţă, pentru că ea este o uşă spre cunoaştere, spre credinţă, spre speranţă, spre iubire, spre Dumnezeu. Suferinţa ne conştientizează, ne ajută să privim spre interior, să călătorim în interiorul nostru şi să ne regăsim. Ea ne face mai întelepţi, mai valoroşi şi mai profunzi. Suferinţa are rolul de a ne purifica, de a ne distila şi de a ne curăţi de toată zgura:invidie,ură, răutate. Viaţa noastră este precum un munte înalt. În timp ce îl urcăm, întâlnim multe hopuri,obstacole-suferinţe de tot felul-dar obiectivul nostru este să ajungem în vârf,să atingem fericirea. Important e să ne dozăm trăirile, să ştim cum

Un adevărat scriitor trebuie să scrie din suflet pentru suflet,atât pentru sufletul său cât şi pentru al altuia.Pentru ca opera să găsească drum spre inima cititorului,autorul trebuie să-şi înmoaie condeiul în substanţa iubirii pentru a scrie cu litere măiastre în inimile oamenilor sensibilitatea,bucuria de a trăi,de a crea frumosul şi astfel să ardă zgura emoţiilor negative,creând metamorfoza în suflete. Pentru a-i înţelege cărţile,cititorul trebuie să participe nu doar cu mintea,cât şi cu sufletul…cu experienţele personale,cu întreg universul său interior:cu dorinţele,iubirile,deziluziile,speranţele,convingerile şi visurile sale.Doresc,ca om ce crează cuvântul,emoţia,să pot să trezesc în ceilalţi iubirea şi să-i fac conştienţi de frumuseţea vieţii trăită-n iubire.Descoperim că potenţialul iubirii e nelimitat şi binecuvântările-i sunt multiple.Autorul şi cititorul învaţă împreună să simtă,redându-i iubirii caracterul pur,liber,nealterat de jocurile neconvenţionale ale societăţii,o l

Astăzi m-am trezit cu dorinţa de a scrie ceva vesel, pozitiv,cuvinte constuctive care-mi caracterizează sufletul jovial şi optimist...de a nu lăsa lucrurile negative, cele care ne otrăvesc sufletul să mă afecteze şi să-mi influenţeze starea. Însă m-am trezit auzind o veste care m-a şocat şi mi-a lăsat în suflet multă tristeţe, consternare.. .multe întrebări ce nu-şi găsesc răspuns. Este vorba de moartea artistei Mădălina Manole… o persoană plină de viaţă, pozitivă, talentată, tonică, populară, frumoasă atât în interior cât şi-n exterior. Nu-mi vine să cred ca un astfel de om a recurs la un gest atât de iraţional… să-ţi iei viaţa...acest fapt parcă e desprins dintr-un film cu un scenariu diabolic şi îmi oferă o perspectică a unei realităţi dure ,de neînţeles a vieţii. Nu găsesc motive care să justifice acest lucru… în acest moment orice motiv mi se pare lipsit de orice logică. Zâmbetul ei candid şi luminos avea puterea de a-ţi oferi o stare de bine iar vocea ei aparte îţi transmitea e

Gânduri în lanţuri Mulţi pun în lanţuri gânduri înalte Printre zăbrele privim spre dreptate, Spre ochiul divin ce niciodată nu doarme. Sistemul puterii e un măr putred şi găunos Ce lasă în aer miros de crunte nedreptăţi. Trăim vremuri de negură,umilinţă şi durere Poporul lovit,cu lacrimi,libertatea îşi cere. Libertatea de cuvânt ce demult au câştigat-o Mii de tineri curaţi cu piepturile însângerate. Ce-i viaţa… Mă întreb de multe ori, Ce-i viaţa unui muritor. Un fir de iarbă prea fragil Sau doar un tainic suspin? Un abur ce prea repede trece , O frunză-n vânt ce se ofileşte. Chiar dacă e scurtă viaţa mea Pe altarul artei o voi dedica. Noapte de gheaţă E o noapte de gheaţă…şi un dor insidios Mi se vârî în sufletu-mi de candide trăiri. Aştept să-mi trimiţi pe aripa nopţii polare Visuri uitate şi gânduri de măreţe stele, Să alungi din mine viforul aprig al durerii Si să simt clipa de dor,arzând în focul iubirii… Iubitul meu,cu tainice şoapte,acum te chem Să-mi potoleşti foamea nemărginită

Libertatea un cuvânt care ne atrage şi ne cheamă să-i înţelegem sensurile şi valoare-i inestimabilă.Consider că libertatea este un dar al lui Dumnezeu acordat oamenilor.Libertatea,pe lângă raţiune,este un atribut care diferenţiază omul de animal. „Despre libertate”de John Stuart Mill este o lucrare interesantă pe care vreau s-o aduc în prim-plan.Este vorba despre un tratat ce face o pledoarie remarcabilă pentru libertatea individuală. Acest eseu se referă la libertatea civilă sau socială: analizează natura si limitele puterii care poate fi exercitată in mod legitim de societate asupra individului. Însă ştim bine că societatea e constituita din indivizi,iar regulile sunt făcute de oameni,pentru oameni.Întrebările pertinente pe care mi le pun sunt:Cât si dacă are dreptul societatea să-ţi ingrădească libertatea individuală?În ce context?În ce măsură pot să-ţi fie impuse? Mill atrage atenţia de asemenea, asupra modelelor de constrângere şi de coerciţie pe care statul le aplică individului.

“Libertatea este dreptul sufletului de a respira”- Henry Ward Beechar Întotdeauna m-a atras ideea de libertate...libertatea gândului, a cuvântului, a acţiunii...a spiritului. Vezi mai multe imagini Diverse Libertatea de exprimare este un drept fundamental pe care Constituţia ţării îl garantează fiecărui om. Acum câteva zile am observat cu stupoare la TV cum libertatea jurnaliştilor a fost îngrădită, este vorba de Dan Diaconescu şi Doru Pârv,realizatori de televiziune care au suferit un abuz cu implicaţii politice. Abuzul îndreptat asupra libertăţii de exprimare a devenit un act vizibil pentru mulţi. Democraţia pe care ne-am câştigat-o este în pericol, iar cetăţeanul de rând se simte vulnerabil. Cred că fiecare om are dreptul de a fi judecat în libertate. Încep să mă gândesc, dacă în urmă cu două decenii, sângele ce a curs pe altarul libertăţii a curs în van. Am văzut un sistem asemeni unui măr putred ce mi-a lăsat gustul amar al injustiţiei. Mi-am dat seama că în lumea în care trăim

Viaţa este o călătorie fascinantă care ma duce in locuri nebănuite unde experimentez iubirea, suferinta, bucuria,dezamagirea,credinta si implinirea.Viata m-a dus prin valea suferintei si tristetei sau pe culmile cele mai inalte ale fericirii si bucuriei. Sa dau vietii un sens inseamna pentru mine-« sa iubesc »-un verb pe care trebuie sa-l invat pentru a inlatura din inima egoismul cu care noi oamenii ne-am nascut.Noi suntem ca fluturii-fragili in existenta noastra.Aripile ni se pot frange foarte usor in zborul crud al vietii. De aceea este foarte important sa ne bucuram de fiecare clipa,sa incercam s-o facem mai fericita si sa gasim substanta din fiecare lucru.Asa cum fluturii cauta acele flori pretioase pentru a-si extrage hrana pentru sufletul lor si eu caut acele flori rare:iubirea,bucuria,speranta,credinta pentru a-mi hrani sufletul. De mic copil,am simtit ca sunt intr-o relatie speciala cu Dumnezeu,cu natura si cu tot ce ma inconjoara.Am inceput sa percep lumea intr-un mod de