Treceți la conținutul principal

Oamenii care îţi stau alături...


Oamenii care vor să îţi fie alături vor fi acolo, indiferent de loc, de timp, de conjunctura... Vor lupta pentru tine, vor face tot ceea ce e necesar ca tu să simţi că ai un loc în viaţa lor.
De azi, nu mai vreau să lupt pentru cineva care nu face un minim efort să lupte pentru mine, pentru ceea ce imi doresc şi mă face fericită. Am realizat că tu eşti singur în a căuta fericirea şi a ţi-o procura. Pentru că din exterior nu ştie nimeni ce luptă duci înăuntru şi ce sentimente porţi cu tine în fiecare clipă.
Dacă nu spun tot ce ştiu nu înseamnă că nu înţeleg tot ce se întâmplă.
De azi, vreau să mă inconjor cu oameni sinceri, care-şi deschid total inimile în faţa mea, care pot să mă privească în ochi, chiar de greşesc, care nu se ascund într-o carapace virtuală sau reală.
Am încercat de multe să îi menajez pe cei la care ţin, să nu sufere şi am făcut totul pentru ei. Dar oare, ei ştiu asta? Ştiu ei câţi spini am smuls din inimă, câte lacrimi am ascuns în perină, câte visuri am scăpat printre degete de dragul lor?
Am învăţat recent că oamenii care iubesc nu fug, nu se ascund, nu simulează, nu tac..
Oamenii care te iubesc te cauta, îţi vorbesc, fac gesturi frumoase, doar ca să te vadă zâmbind, împărtăşesc cu tine bucăţele din viaţa lor, cu bune şi cu rele, sunt acolo pentru tine, chiar de pierd sau suferă.
Ştiu cum e să te doară până la lacrimi viaţă, să-ţi înţepi inima în iluziile vieţii, să urli de dor, de drag, să pierzi pe cine iubeşti, să te ardă lacrimile, încât părticele din suflet să se carbonizeze... Şi totuşi când viaţă şi oamenii mă lovesc, eu continui să merg înainte, iubind.

24.01.2015

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

A mai trecut un an...

A mai trecut un an din viaţa mea… În linişte, mă privesc în oglinda sufletului şi încerc să observ tot ce a însemnat acest an… A fost un an bun sau rău? Cum sunt eu acum? Câte dintre visuri s-au împlinit? Cu fiecare clipă ce s-a scurs prin clepsidra timpului, am devenit mai matură, mai înţelegătoare, mai aproape de ceea ce sunt eu in realitate? Cum am trăit, ce şi cui am împărtăşit? Am reuşit să-mi îndeplinesc promisiunile? Cine mi-a stat alături şi cine a ales un alt drum? Am dat totul să-i întorc din drum? Câte bucurii şi câte regrete le-am lăsat celorlalţi? Am lăsat mai multe lacrimi sau mai multe zâmbete în colţul inimii lor? Îmi fac un inventar al sentimentelor…  Printre sentimentele de bucurie, de recunoştinţă, de iubire s-au strecurat şi regrete, neîmpliniri, deziluzii, pentru că sunt om, pentru că atât cât trăiesc, învăţ… Niciodată nu e suficient tot ceea ce învăţăm, procesul pe drumul cunoaşterii e unul de durată, care nu se termină niciodată atât cât trăim. Privind
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Bine-ai venit, Aprilie!

Bine-ai venit, Aprilie, cel care aduci înflorirea zâmbetelor, ce au stat atâta timp zgribulite în iarna durerii. Te rog să mă tratezi cu blândeţe şi să nu-mi ucizi speranţele. Priveşte-mi ochii şi citeşte în ei, un dulce vis în care a încolţit aşteptarea, a ceea ce este mai bun, mai pur, mai luminos… Sunt doar un simplu om care speră, crede, visează, iubeşte, într-un cuvânt: trăieşte. Iubite, Aprilie, trezeşte-mă mereu cu soarele iubirii, îmbracă-mă cu flori de cireş dornice de a alunga monotonia din gânduri, respiră-mă prin verdele crud al ierbii ce mi-a înmugurit în aorta sufletului, potoleşte-mi setea şi foamea de frumos prin culorile tale cu care pictezi infinitul. Tu, Aprilie însemni pentru mine: narcise îngălbenite de atâta linişte şi zâmbet, lalele frumoase ca dorurile îndrăgostiţilor, lăcrămioare scumpe ca lacrimile rostogolite în tăcerea clipei, zambile parfumate ca visele din zori, liliacul plin de amintiri şi speranţă ca sufletu ce te aşteaptă neîncetat, gingaşe
2 comentarii
Citiți mai multe

Viata-i o lupta, ce se duce pe trei fronturi

Îmi place mult cum descrie viața George Coșbuc, în poezia ”Lupta vieții”. ”O luptă-i viața; deci te luptă Cu dragoste de ea, cu dor.” Am conștientizat că viața-i o luptă, iar pentru a o câștiga e nevoie de dârzenie, de dragoste. Iubind viața, nu vei capitula niciodată în fața atacurilor exterioare. Trăiesc doar aceia ce luptă cu curaj și hotărâre, ce au în dotare arme puternice ca speranța, optimismul și credința. Este nevoie ca oamenii să treacă prin bătălia vieții pentru a ajunge la perfecțiune. Ea înseamnă o luptă continuă, una de dezamăgiri, împliniri, necazuri, bucurii. Lupta nu e unilaterală, ea se duce pe trei fronturi: lupta cu tine însuți, lupta cu ceilalți și lupta cu conjuncturile nefavorabile. Trebuie să existe un echilibru între cele trei laturi. Dacă învingi în lupta cu tine însuți, care e cea mai dificilă, vei ști cum să ai o abordare eficientă și în celelalte lupte. Momentele în care ne aflăm, fie că sunt bune sau rele ne determină să reacționăm într-un fel sau
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe