Fiind creatoare de frumos, prin aripa sufletului meu, cu sfială şi cu speranţă, dar mai ales cu stoicism, vă invit să păşiţi, prin iubire, în cel de al cincilea anotimp al universului dimensiunii mele interioare...
Lavinia Elena Niculicea

sâmbătă, 18 decembrie 2010

Să fiu...

Doamne, nu-ţi cer alese comori,
Dă-mi doar dragoste, de vrei.
Pe cerul Tău să fiu o vie stea
Ce demn îşi poartă lacrima.
Revarsă a dragostei lumină
Pe fiinţa iubită, ce sus mă înalță.
Să fiu o clipă de dor în eternitate,
Ce aduce iubire, lumină şi serenitate.
Să fiu un dulce strop dintr-un izvor
Ce suspină dorul cel mai arzător.
butterfly & rose..
Să fiu o albă, încântătoare floare
Ce-i şopteşte, cu drag unui fluture:
Mângâie-mă, alină-mi a mea durere…
Să fiu o pasăre pe un cer cu soare,
Ce cântul şi-l poartă în trista zare.
Un cântec ce pe noi toţi ne învaţă,
Ce e viața, bucuria şi speranţa…

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu