Fiind creatoare de frumos, prin aripa sufletului meu, cu sfială şi cu speranţă, dar mai ales cu stoicism, vă invit să păşiţi, prin iubire, în cel de al cincilea anotimp al universului dimensiunii mele interioare...
Lavinia Elena Niculicea

sâmbătă, 20 februarie 2016

Dor de mama...


Mi-e tare dor de tine, mamă! S-au împlinit 3 luni de când te-ai dus! Trăieşti în versul meu...
O, mamă,
felinarele inimii s-au stins,
de când te-ai dus.
Stelele acum te dezmiardă
cu atingerea Raiului,
eu plâng în cuvinte
şi cerşesc primăveri.
O, mamă, scutură un nor
şi trimite-mi ploi de lumină
să mai pot planta răsad de zâmbete.

P.S. Timpul trece, oamenii pleacă... Dragostea şi dorul de ei rămân cu noi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu