Parfumul poemelor de ieri

Primăvara culege lacrimi din cer,

când blânde lăcrămioare înfloresc,

ne lasă parfumul poemelor de ieri

clipele fericite cu dor greu se plătesc.

Apusuri se aruncă în mări astrale

se contopesc cu şoaptele norilor

ca muritorii să renască prin visare

să culeagă dulcele nectar al zorilor.

Pe un câmp de visuri însângerate,

mi-am răstignit nevoia de cuvânt

să pot culege surâsurile cenzurate

în timpul când tu îmi erai absent.

Am păşit agale prin gânduri de stele.

m-am tolănit în dorinţe vindecătoare

pe buzele vieţii au curs cuvinte grele

sărutul durerii e o atingere trecătoare.

Tristeţile neplânse mi le-a luat vântul

s-au aşezat în petalele unei amintiri.

Soarele îmi trezeşte şi alintă prezentul

Vreau să plantez în suflete trandafiri.