Dimineţi de toamnă mă îmbrăţişează
cu nuanţele calde ale dragostei,
aducându-mi o aromă duce-amăruie,
un aer încărcat de-al veşniciei dor
sorb însetată orele de reverie
le măsor în stropi de iubire,
pastelate de visuri firave.
cad în melancolie frunzele arămii
acoperindu-mi fiecare gând
cu clipe înaripate de cer
roua îmi spală cuvintele zburdalnice
în lumina stelelor nepereche,
care zâmbesc muritorilor indrăgostiţi
de un vis de toamnă...
Eşti aici, iubite, la începutul lacrimii,
înfrigurate de un nepătruns fior
mă alinţi cu un dor sufocat
între cer şi pământ.
îmi simţi tu necuprinsul, taina, patima
visul care niciodată nu minte?
îmi auzi glasul sonor care seamană
a izvoare plânse, în seri cu lună plină?
îmi vezi gândurile înveşmântate
în amurgul învineţit de a toamnei vină?
Sunt un trandafir scăldat de raza sorţii,
pe aleile pavate cu dorinţe celeste
dezbrăcat de ale vieţii iluzii.
cu nuanţele calde ale dragostei,
aducându-mi o aromă duce-amăruie,
un aer încărcat de-al veşniciei dor
sorb însetată orele de reverie
le măsor în stropi de iubire,
pastelate de visuri firave.
cad în melancolie frunzele arămii
acoperindu-mi fiecare gând
cu clipe înaripate de cer
roua îmi spală cuvintele zburdalnice
în lumina stelelor nepereche,
care zâmbesc muritorilor indrăgostiţi
de un vis de toamnă...
Eşti aici, iubite, la începutul lacrimii,
înfrigurate de un nepătruns fior
mă alinţi cu un dor sufocat
între cer şi pământ.
îmi simţi tu necuprinsul, taina, patima
visul care niciodată nu minte?
îmi auzi glasul sonor care seamană
a izvoare plânse, în seri cu lună plină?
îmi vezi gândurile înveşmântate
în amurgul învineţit de a toamnei vină?
Sunt un trandafir scăldat de raza sorţii,
pe aleile pavate cu dorinţe celeste
dezbrăcat de ale vieţii iluzii.
Comentarii
Trimiteți un comentariu