Gânduri despre viaţă

Atâta timp cât poţi spera, iubi, crea, nicio cauză nu e pierdută. În viata fie ca râzi, fie ca plângi, fie că te împiedici, poţi să învingi, dacă ştii să lupţi și dacă nu renunți la ceea ce iubești și în ceea ce crezi.
Viața m-a învățat că e atât de scurtă și fragilă... Mereu am comparat-o cu un fluture. Fragilă, dar frumoasă, efemeră, dar plină de culoare. Nu merită să o irosim prin supărare, nemulțumire și blazare. Am învățat că acolo unde există dragoste, există și puterea de a înfăptui, de a crede că imposibilul poate fi atins, ca visele sunt mai aproape de inimă, decât de cer. Când crezi că nu mai ai nimic, atunci descoperi că ai mult decât visai. Că ai un suflet care poate atinge alt suflet, că ai o inimă care te învață că iubirea e suficientă pentru a fi fericit. Eu am ales să ating alte suflete prin cuvinte, alţii o fac în tăcere, subtil... Fiecare are forma lui de a-și manifesta trăirea.
Scrisul e acea parte din mine care te îndeamnă să mă descoperi, să mă înţelegi şi să mă apropii de inima ta.
Am învățat că sunt oameni care aleg să rămână lângă noi mereu, chiar dacă i-am alungat la un moment dat... Sunt oameni care ne simt și ne ating doar printr-o privire, dezlănțuind în noi o mare de emoții...

P.S. Cel mai frumos zâmbet e cel care se naște din iubire și nu-l poate ucide nicio durere...

Lavinia Niculicea

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

A mai trecut un an...

A mai trecut un an din viaţa mea… În linişte, mă privesc în oglinda sufletului şi încerc să observ tot ce a însemnat acest an… A fost un an bun sau rău? Cum sunt eu acum? Câte dintre visuri s-au împlinit? Cu fiecare clipă ce s-a scurs prin clepsidra timpului, am devenit mai matură, mai înţelegătoare, mai aproape de ceea ce sunt eu in realitate? Cum am trăit, ce şi cui am împărtăşit? Am reuşit să-mi îndeplinesc promisiunile? Cine mi-a stat alături şi cine a ales un alt drum? Am dat totul să-i întorc din drum? Câte bucurii şi câte regrete le-am lăsat celorlalţi? Am lăsat mai multe lacrimi sau mai multe zâmbete în colţul inimii lor? Îmi fac un inventar al sentimentelor… Printre sentimentele de bucurie, de recunoştinţă, de iubire s-au strecurat şi regrete, neîmpliniri, deziluzii, pentru că sunt om, pentru că atât cât trăiesc, învăţ… Niciodată nu e suficient tot ceea ce învăţăm, procesul pe drumul cunoaşterii e unul de durată, care nu se termină niciodată atât cât trăim. Privind

Citiți mai multe

Bine-ai venit, Aprilie!

Bine-ai venit, Aprilie, cel care aduci înflorirea zâmbetelor, ce au stat atâta timp zgribulite în iarna durerii. Te rog să mă tratezi cu blândeţe şi să nu-mi ucizi speranţele. Priveşte-mi ochii şi citeşte în ei, un dulce vis în care a încolţit aşteptarea, a ceea ce este mai bun, mai pur, mai luminos… Sunt doar un simplu om care speră, crede, visează, iubeşte, într-un cuvânt: trăieşte. Iubite, Aprilie, trezeşte-mă mereu cu soarele iubirii, îmbracă-mă cu flori de cireş dornice de a alunga monotonia din gânduri, respiră-mă prin verdele crud al ierbii ce mi-a înmugurit în aorta sufletului, potoleşte-mi setea şi foamea de frumos prin culorile tale cu care pictezi infinitul. Tu, Aprilie însemni pentru mine: narcise îngălbenite de atâta linişte şi zâmbet, lalele frumoase ca dorurile îndrăgostiţilor, lăcrămioare scumpe ca lacrimile rostogolite în tăcerea clipei, zambile parfumate ca visele din zori, liliacul plin de amintiri şi speranţă ca sufletu ce te aşteaptă neîncetat, gingaşe

Citiți mai multe

Viata-i o lupta, ce se duce pe trei fronturi

Îmi place mult cum descrie viața George Coșbuc, în poezia ”Lupta vieții”. ”O luptă-i viața; deci te luptă Cu dragoste de ea, cu dor.” Am conștientizat că viața-i o luptă, iar pentru a o câștiga e nevoie de dârzenie, de dragoste. Iubind viața, nu vei capitula niciodată în fața atacurilor exterioare. Trăiesc doar aceia ce luptă cu curaj și hotărâre, ce au în dotare arme puternice ca speranța, optimismul și credința. Este nevoie ca oamenii să treacă prin bătălia vieții pentru a ajunge la perfecțiune. Ea înseamnă o luptă continuă, una de dezamăgiri, împliniri, necazuri, bucurii. Lupta nu e unilaterală, ea se duce pe trei fronturi: lupta cu tine însuți, lupta cu ceilalți și lupta cu conjuncturile nefavorabile. Trebuie să existe un echilibru între cele trei laturi. Dacă învingi în lupta cu tine însuți, care e cea mai dificilă, vei ști cum să ai o abordare eficientă și în celelalte lupte. Momentele în care ne aflăm, fie că sunt bune sau rele ne determină să reacționăm într-un fel sau

Citiți mai multe

Lavi en rose

Faceți căutări pe acest blog