Treceți la conținutul principal

Un an nou... un alt inceput.



Bine v-am regasit in 2014! Buna ziua, tuturor! Iata-ne intr-un nou an, un alt inceput, sper sa fie mai bun decat precedentul. Va doresc ceea ce imi doresc si mie... multa sanatate, forta de a invinge obstacolele, speranta de a o putea lua de la capat si multa dragoste si liniste sufleteasca.

"Îti doresc suficienta iertare care sa-ti aline durerea;
Îti doresc suficient soare care sa-ti pastreze voia buna;
Îti doresc suficienta ploaie ca sa apreciezi cu atât mai mult soarele;
Îti doresc suficienta iubire care sa-ti stâmpere dorul;
Îti doresc suficienta fericire care sa-ti pastreze spiritul treaz;
Îti doresc suficienta durere, astfel încât si cele mai mici bucurii sa ti se para mari;
Îti doresc suficient câstig care sa-ti satisfaca nevoile vietii de zi cu zi;
Îti doresc suficiente pierderi ca sa pretuiesti si cel mai neînsemnat lucru ce-ti apartine;
Îti doresc suficiente saluturi de “Bun venit” care sa te încurajeze în umblarea ta spre cel din urma “Bun ramas”;
Îti doresc suficiente rugaciuni ca sa primesti raspunsurile pe care le astepti;
Îti doresc suficienta credinta ca, atunci când Dumnezeu este de partea ta, sa nu dai înapoi;
Îti doresc suficienta lumina ca sa discerni toate acestea si sa mergi mai departe.
Iti doresc suficient... " 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

A mai trecut un an...

A mai trecut un an din viaţa mea… În linişte, mă privesc în oglinda sufletului şi încerc să observ tot ce a însemnat acest an… A fost un an bun sau rău? Cum sunt eu acum? Câte dintre visuri s-au împlinit? Cu fiecare clipă ce s-a scurs prin clepsidra timpului, am devenit mai matură, mai înţelegătoare, mai aproape de ceea ce sunt eu in realitate? Cum am trăit, ce şi cui am împărtăşit? Am reuşit să-mi îndeplinesc promisiunile? Cine mi-a stat alături şi cine a ales un alt drum? Am dat totul să-i întorc din drum? Câte bucurii şi câte regrete le-am lăsat celorlalţi? Am lăsat mai multe lacrimi sau mai multe zâmbete în colţul inimii lor? Îmi fac un inventar al sentimentelor…  Printre sentimentele de bucurie, de recunoştinţă, de iubire s-au strecurat şi regrete, neîmpliniri, deziluzii, pentru că sunt om, pentru că atât cât trăiesc, învăţ… Niciodată nu e suficient tot ceea ce învăţăm, procesul pe drumul cunoaşterii e unul de durată, care nu se termină niciodată atât cât trăim. Priv...

Bine-ai venit, Aprilie!

Bine-ai venit, Aprilie, cel care aduci înflorirea zâmbetelor, ce au stat atâta timp zgribulite în iarna durerii. Te rog să mă tratezi cu blândeţe şi să nu-mi ucizi speranţele. Priveşte-mi ochii şi citeşte în ei, un dulce vis în care a încolţit aşteptarea, a ceea ce este mai bun, mai pur, mai luminos… Sunt doar un simplu om care speră, crede, visează, iubeşte, într-un cuvânt: trăieşte. Iubite, Aprilie, trezeşte-mă mereu cu soarele iubirii, îmbracă-mă cu flori de cireş dornice de a alunga monotonia din gânduri, respiră-mă prin verdele crud al ierbii ce mi-a înmugurit în aorta sufletului, potoleşte-mi setea şi foamea de frumos prin culorile tale cu care pictezi infinitul. Tu, Aprilie însemni pentru mine: narcise îngălbenite de atâta linişte şi zâmbet, lalele frumoase ca dorurile îndrăgostiţilor, lăcrămioare scumpe ca lacrimile rostogolite în tăcerea clipei, zambile parfumate ca visele din zori, liliacul plin de amintiri şi speranţă ca sufletu ce te aşteaptă neîncetat, gingaşe...

Florile cerului

  Ninge peste pletele tăcerii mele cu florile cerului înmiresmate de un vis vagabond.   Timpul mă pierde într-un anotimp zănatic, galopând cu ochii semiînchiși să nu uite de mine.   Ghemuită sub pleoapele copilăriei zgârii retina opacă, prin fiecare ciob de trăire, pe buze înmugurindu-mi poezia. Lavinia Elena Niculicea