Să poţi să speri când totul se dărâmă,
să ai curaj să mergi pe-a vieții sârmă,
să încerci să cuprinzi tot necuprinsul,
să poţi să-ţi ridici din ruine visul...
Să poţi face din credinţă o armă,
în lupta inegală s-o foloseşti fără teamă,
să cauţi stelele eternității stăruitor,
uitându-te spre cer, vei fi biruitor.
Să poţi pe altul alina, chiar de sângerezi,
în ziua de mâine, tu întotdeauna să crezi,
să-ţi scrii cu litere aldine al tău viitor,
să fii tare, chiar de eşti un visător…
Să zâmbeşti când zilele aduc furtună,
Să poţi iubi într-o lume cu umbre și lumină,
Să dăruieşti totul când nu primeşti nimic
Să-i tratezi la fel, și pe cel mare și pe cel mic.
Să poţi lupta când rănile te dor,
chiar de cazi la pământ şi nu ţi-e uşor,
să poţi învinge în viaţă mereu prin iubire,
atunci vei ști să traduci clipa (pr)in fericire!
Versuri: Lavinia Elena Niculicea
Comentarii
Trimiteți un comentariu