Lavi en rose

Au dreptul oamenii de știință să editeze genele generațiilor viitoare pentru a elimina sute, dacă nu chiar mii, de boli potențiale rare? Sau ar trebui cercetatorii să limiteze utilizarea editării de gene, astfel încât aceste modificări să nu fie transmise generațiilor viitoare? Dar ce se poate spune despre cercetarea celulelor stem, fertilizarea în vitro cu ADN de la trei părinți (FIV) și experimentele realizate pe animale? Aceste chestiuni de natură etică sunt în centrul dezbaterii actuale a societății privind editarea genomului și implicațiile sale asupra pacienților cu boli rare –   pentru care   nu s-a găsit un remediu până în prezent. ,,Editarea genomică în celule somatice este folosită în cercetarea de bază, utilizând celulele umane și modificându-le din diferite motive. Această tehnică există în studiile clinice, precum și pentru utilizarea compasională. Dar pentru moment, nu există standarde  de îngrijire folosite în editarea genomului", a declarat Heidi...

Există oameni cu o voință extraordinară, care reușesc să transforme o experiență nefericită într-o poveste de succes, devenind o sursă de inspirație pentru cei din jur. Oameni cu sete de nou, de zbor, ce-i ridică dincolo de aripile frânte. Un astfel de om este Cristian Mureșanu, a cărui viață stă sub semnul cunoașterii, descifrându-i tainele insolite. Am ținut să fac un material despre realizările domniei sale, pentru că în societatea românească, şi nu numai, este nevoie de modele. Cristian Mureşanu este un mare jurnalist de ştiinţă, redactor, moderator, producător la Tvr Cluj, unde realizează emisiuni de ştiinţă, parapsihologie și învăţământ universitar. Acesta a realizat interviuri de excepție cu personalități științifice internaționale, ca Bruce Lipton, Randy Scheckman (laureat al premiului Nobel), Miceal Ledwith (consilier al Papei). Când întâlnești un om de la care ai ce învăța, tot ceea ce poți face este să urmărești cu interes firul discuției. Îi mulțumesc că a avut răgazul...

O vorbă din bătrâni spune că ,,un măr pe zi ține doctorul departe”. În lumina recentelor cercetări, acest dicton ar putea fi reformulat astfel: ,,Un ou pe zi ține doctorul departe. Potrivit oamenilor de știință, consumul unui ou pe zi scade riscul de a suferi un accident vascular cerebral cu mai mult de un sfert comparativ cu cei care le consumă rar. De asemenea, cei care consumă cinci ouă pe săptămână au cu până la 12%   mai puține șanse să sufere de boli de inimă. Cercetătorii de la Centrul de Științe ale Sănătății din cadrul Universității Peking au examinat obiceiurile dietetice a peste 400.000 de persoane sănătoase din China, cu vârste curpinse între 30 şi 79 de ani. La începutul studiului, 13,1% dintre participanţi au raportat că mănâncă un ou în fiecare zi, în timp ce 9,1% au spus că mănâncă rar sau deloc. Concluziile studiului, derulat pe o perioadă de nouă ani, au arătat că cei care au consumat câte un ou pe zi au avut un risc de 26% mai mic de accident vascular c...

Bolile de inimă rămân principala cauză de mortalitate în lume. O dietă sănătoasă și un program regulat de exerciții fizice pot să ajute, însă experții în sănătate continuă să caute un tratament mai eficient și cred că l-au găsit: un nou studiu sugerează că antioxidanții contribuie la regenerarea și întinerirea vaselor sanguine. Potrivit studiului realizat de cercetătorii de la Universitatea Colorado din Boulder, adulții aflați la o vârstă înaintată care iau antioxidanți ce vizează în special mitocondriile au parte de un efect de   inversare a îmbătrânirii vaselor de sânge cu un echivalent de la 15 la 20 de ani. Studiul, publicat recent în revista ,,Hypertension" editată de American Heart Association , oferă un numar tot mai mare de dovezi care sugerează că suplimentele nutriționale ar putea avea un rol central în prevenirea bolilor de inimă. De asemenea, acesta reînnoiește ideea că antioxidanții, care au fost respinși ca fiind ineficienți în ultimii ani, ar putea aduc...