Se aude sunetul zlogbiu al picăturilor gingaşe de ploaie ce ne înaripează gândurile spre vis şi ne susură la ureche melancolice şoapte de dragoste pe care toamna le-a trăit în sfera divinului. Parcă ar dori să ne înveţe şi pe noi emoţiile calde pe care doar iubirea ni le trezeste în suflet.
Astăzi se simte atingerea toamnei pe străzile noastre... lăsând în urmă parfum de melancolie, de tainică aşteptare şi visare... ea aduce în desaga-i fermecată recolte îmbelşugate, prospeţime şi voioşie, dar şi brumă de gânduri triste ce se depun pe dealurile înverzite ale sufletului.
Mie, toamna îmi lasă în cămările sufletului un sentiment accentuat de nostalgie, un dor de …infinit şi de lumină, de izvorul nesecat al desăvârşirii şi frumuseţii divine. În astfel de clipe, din inima mea se desprind emoţii de toamnă.
Tabloul toamnei înfăţişează un spectru de culoare, de frunze ruginii cazute simfonic ca in " Valsul de Adio " a lui Chopin. Crizantemele, tufănele, cârciumăresele şi trandafirii ne oferă zâmbete pastelate... par atât de tăcute în bătaia vântului tăios, ca pietrele lui Brâncuşi. Frunzele ruginite fac piruete graţioase într-un vals ameţitor asemeni unei balerine în faţa unor spectatori hipnotizaţi. Câtă demnitate e în zborul diafan al frunzelor spre pământ, grăbite să-l atingă şi să-l acopere cu umbra veşniciei.
Aştept cu înfrigurare să vină iar în fiinţa mea primăvara, atât de dragă sufletului meu şi să-mi inunde inima plăpândă cu lumină, speranţă şi bucurie. Vreau să simt că revin din nou la viaţă. Primăvară e un anotimp al regăsirii, iar toamna anotimpul căutării interioare şi al melancolicelor clipe. Încerc să găsesc ceva frumos în fiecare anotimp. Trebuie să ne bucurăm de fiecare anotimp, pentru că fiecare anotimp are farmecul său. Viaţa are ciclitate. Cred că cel mai important este să trăim în anotimpul iubirii. Doar aşa trăim absolutul şi sublimul…fiinţa noastră nu mai moare dacă o plasăm în anotimpul iubirii-sufletul nostru nu se ofileşte asemenea florilor şi nu rugineşte ca frunzele.
Doar iubirea dă consistenţă lumii noastre şi ne face să trăim miracolul- de a trăi Aici şi Acum...
Să reuşim să descoperim toamna cea rodnică si iubitoare, să medităm la tot ceea ce trăim, nelăsând ca vântul indiferenţei şi răutaţii să ne dezgolească frunzişul sufletului.
Comentarii
Trimiteți un comentariu