Treceți la conținutul principal

Prieten drag...


Astăzi, 9 iunie, este Ziua Internaţională a Prieteniei... Ce înseamnă prietenia adevărată pentru voi? Pentru mine, este o legătură de suflet, fără de care viața ar fi mai tristă... Sunt o persoană prietenoasă, deschisă și îmi place să mă apropii de oameni și să-i descopăr, să-i înțeleg și să le ofer o bucățică din inima mea. Lumea reală și cea virtuală mi-au dat posibilitatea de a-mi crea legături frumoase de prietenie. Prin intermediul internetului am interacţionat cu oameni deosebiţi cu care am rezonat, devenindu-mi prieteni de nădejde. A avea prieteni buni este una dintre cele mai mari realizări. “Singura prietenie adevarată este cea care s-a născut fără motiv”. Cei care au înțeles definiția prieteniei se pot considera oameni fericiți. În momentele dificile, mi-am dat seama ce înseamnă să ai un prieten adevărat, care să-ţi dea din energia şi iubirea lui, să simţi căldura miraculoasă a prieteniei. Prieten e acela care îţi cunoaşte povestea, îţi înţelege trecutul şi te ascultă fără să te judece. Când eşti istovit şi nu mai poţi înainta, el îţi dă din energia sa. Un prieten adevărat îţi ştie gustul lacrimilor şi surâsul inimii. Plânge cu tine, râde cu tine şi împarte cu tine, nu doar clipele de azi şi pe cele de mâine. Chiar dacă nu am avut posibilitatea să îmi văd des prietenii, atunci când s-a putut, ne-am vorbit ca si când anii au stat pe loc. Uneori nici nu e nevoie de cuvinte pentru a atinge inima unui prieten. De exemplu, acum câteva zile, am petrecut câteva ore cu o dragă prietenă din copilărie, care chiar dacă este departe de mine fizic, este aproape de sufletul meu în fiecare zi. Așa am realizat că distanța, timpul, nu pot rupe firele unei prietenii, doar indiferența, lipsa de sinceritate și interesele pot să intervină la ruperea unei relații de prietenie.
Un prieten este un înger ce te acoperă cu aripile încrederii şi te luminează cu candela speranţei. Însă pentru a te bucura de prietenii veritabile, trebuie să fii tu mai intâi un preten.
Prietenii şi familia reprezintă doi stâlpi tari care ne sprijină existenţa fragilă şi nu ne lasă să ne prăbuşim, când rafalele vieţii lovesc necruţător sufletul nostru.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

,,Ramuri de migdal înflorit” – O lecție despre speranță și renaștere

  „Ramuri de migdal înflorit” , de Van Gogh, este unul dintre tablourile pe care artistul le-a pictat în puținele momente de fericire pe care le-a avut. Pictura a fost realizată în februarie 1890, ca un cadou pentru nepotul său nou-născut, fiul fratelui său Theo, care a primit numele Vincent. Migdalul înflorit simbolizează renașterea, speranța și noile începuturi. Înflorește la începutul primăverii, uneori chiar în februarie, devenind un simbol al triumfului vieții asupra iernii. Este o lecție despre speranță și despre fericirea care se naște din fragilitate și din înrădăcinare în solul vieții. O pictură care ne deschide ochii spre frumusețe și inima spre lucrurile care contează: să te oprești și să privești, să respiri, să admiri cerul, să descoperi adevăratele bucurii. Astăzi, tabloul poate fi admirat la Muzeul Van Gogh din Amsterdam , unde rămâne o mărturie a sensibilității și talentului unic al pictorului. ,,Dacă iubeşti natura cu adevărat, o găseşti pretutindeni frumoasă.” ,,Î...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Bine-ai venit, Aprilie!

Bine-ai venit, Aprilie, cel care aduci înflorirea zâmbetelor, ce au stat atâta timp zgribulite în iarna durerii. Te rog să mă tratezi cu blândeţe şi să nu-mi ucizi speranţele. Priveşte-mi ochii şi citeşte în ei, un dulce vis în care a încolţit aşteptarea, a ceea ce este mai bun, mai pur, mai luminos… Sunt doar un simplu om care speră, crede, visează, iubeşte, într-un cuvânt: trăieşte. Iubite, Aprilie, trezeşte-mă mereu cu soarele iubirii, îmbracă-mă cu flori de cireş dornice de a alunga monotonia din gânduri, respiră-mă prin verdele crud al ierbii ce mi-a înmugurit în aorta sufletului, potoleşte-mi setea şi foamea de frumos prin culorile tale cu care pictezi infinitul. Tu, Aprilie însemni pentru mine: narcise îngălbenite de atâta linişte şi zâmbet, lalele frumoase ca dorurile îndrăgostiţilor, lăcrămioare scumpe ca lacrimile rostogolite în tăcerea clipei, zambile parfumate ca visele din zori, liliacul plin de amintiri şi speranţă ca sufletu ce te aşteaptă neîncetat, gingaşe...
2 comentarii
Citiți mai multe

Lasă iubirea să fie farul tău

  Viața e atât de efemeră – o clipire, iar noi suntem mai fragili decât ne place să credem… Aș spune că suntem „fluturi de o zi”. Nu primim niciun contract de garanție când venim pe lume – cel mult o promisiune de a fi parteneri în propria noastră existență. Și chiar și această promisiune se rupe uneori: viața ne pune la încercare, ne cere un preț mare în lacrimi și durere. Nimeni nu ne garantează că vom fi fericiți, că ziua de mâine ne aparține, că „vom face…” sau „vom fi…”. Tot ce avem cu adevărat este darul de astăzi. Clipa pe care o respirăm acum este singura care ne aparține. Ne pierdem ușor viața, dar mai trist este că ne pierdem în detalii, în lucruri mărunte, uitând să prindem sensul vieții și al suferinței. Toate lucrurile prin care am trecut m-au întărit, dar nu m-au înrăit. Știu ce înseamnă să suferi, să pierzi oameni dragi, să cazi și să te ridici. De aceea, încerc să valorific clipa: să dăruiesc, să iubesc, să fac bine, să alin – așa cum pot, prin cuvânt. Tragic nu est...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe