Pe aripa visului,
cântă-mi
simfonia vieţii şi a iubirii
lasă-mi
ecou de stele
să
simt cum gândurile-mi –
crengi
de visare se înalţă
spre
constelaţia golită de iluzii.
Te
simt, iubite, în fiecare respiraţie,
în
ploaia pastelată de curcubeie
Te
gust ca pe o cafea aburindă,
iar
sufletu-mi miroase a prospeţime,
Mai
lasă-mi, te rog, zaţul îmbibat de
aroma
fericirii…
Înviere
RăspundețiȘtergereHRISTOS a Înviat, Iubito,
Din Prima Clipă în care Te-am văzut,
Scoţându-mă din Valea morţii
În Raiul Veşnic, unde-am fost dintru-nceput.
Ferice sunt acum, Eu, Minunato,
Că Domnul mi-a dat ce am cerut,
Că moartea noi am Biruit-o
Cu Darul Domnului de la-nceput.
Şi, totuşi, o lacrimă îmi curge
Pe Veşnicul obraz îmbujorat,
Văzând că ai uitat, Iubito,
Să-mi spui: "Cu-Adevărat a Înviat"!
Ce fericire este asta, Doamne,
În care Inima îmi bate, răvăşită,
Văzând din Rai, în Valea morţii
Pe Buna, Blânda mea Iubită?
Dă-mi, Doamne, Puterea s-o Trezesc!
Dă-mi, Doamne, Puterea s-o Ajut!
De Tine, Doamne, să îi Amintesc
Iubitei Mele, cu un Lung Sărut.
O Rază de Lumină fă-mă, Doamne,
Ce bezna morţii s-o străbat,
S-Aprind în Inima Iubitei Mele
Cuvântul Tainic: "Cu-Adevărat a Înviat"!
Şi, astfel, Cerul să Coboare
La Nunta noastră pe Pământ
Şi Inima Iubitei Mele
Să-mi Cânte, cald, al Tău Cuvânt.
Nu ai spus un lucru esenţial despre Tine, Fericito: eşti căsătorită sau nu?
RăspundețiȘtergere